Prima atestare documentară, care poate fi considerată ca referitoare la Făleşti, datează din anul 1429, cînd domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun confirmă unui vornic dreptul de a stăpîni un şir de sate printre care şi cel unde trăia Ion Falevici. A doua menţiune datează cu anii 70-80 ai secolului al XVII-lea, conţinînd de acum şi denumirea de Făleşti. În 1797, Iordache Balş, ai cărui urmaşi au stăpînit mai tîrziu multă vreme moşia, se judecă cu mănăstirea din pricina Făleştilor. După anexarea Basarabiei de către Rusia în anul 1812, Făleştii, de acum – orăşel, a cunoscut o perioadă de intensă dezvoltare economică. Aici erau numeroase prăvălii mărunte, depozite de cherestea, adusă de pe debarcaderele apropiate ale Prutului şi furnizată în împrejurimi, aveau loc iarmaroace săptămînale. La mijlocul secolului al XIX-lea în Făleşti trăiau negustori, meseriaşi şi alte pături ale populaţiei. Ceva mai tîrziu începe să funcţioneze prima întreprindere industrială pentru producerea lumînărilor, o cărămidărie, cîteva pielării. În 1842 se deschide o şcoală parohială, în 1871 – un mic spital. Cu timpul pămînturile urmaşilor boierului Balş au trecut în posesia altor proprietari. Astfel, la sfîrşitul secolului al XIX-lea moşierul Nicopul posedă 3284 desetine de pămînt, pe cînd restul populaţiei – doar 580 de desetine. Apar şi gospodării chiabureşti, şi argaţi. La începutul secolului XX la Făleşti este înregistrată o populaţie de 4426 de oameni, dintre care 2180 bărbaţi şi 2246 femei. Exista o biserică din piatră în anul 1795, cu hramul Sf. Nicolae. Unul din locurile istorice în oraşul Făleşti este actuala stradă „Ştefan cel Mare”, numită iniţial „Ferdinand I”, construită timp de 2 ani, între 1938-1939 de către primpretorul Stegărescu. Pe strada centrală „Ferdinand I” era concentrată toată lumea comercială a tîrgului Făleşti: manufacturi, băcănii, întreprinderi de confecţii, cizmării, tîmplării. Alt loc memorabil al oraşului Făleşti e actuala Casă de Creaţie a Copiilor, clădirea căreia a fost construită de asemenea sub conducerea primpretorului Stegărescu în perioada interbelică. Din anul 1995 Făleştiul s-a înfrăţit cu oraşul Botoşani din România, iar datorită acestor relaţii în oraş funcţionează o filială de carte românească. De asemenea, oraşul are relaţii de înfrăţire cu localitatea Herţa din Ucraina. Hramul oraşului se sărbătoreşte pe data de 22 mai de Sf. Nicolae.

                   Orasul Falesti

 Amplasat la 127 km depărtare de Chișinău. Istoria orașului Fălești începe pe vremea voievodatului Moldovei. Anume, localitatea Fălești este pomenită pentru prima dată într-un document din 1429. În 1812 ocolul este desprins de principatul Moldovei odată cu stabilirea stăpînirii rusești asupra Moldovei răsăritene, de atunci încoace denumită Basarabia, în cadrul căreia devine o volostă. Mai tîrziu, preotul rus Ivan Lukianov l-a descris ca sat "în care trăia Ivan Falevici". De fapt toponimul provine din cuvântul "Fală", însemnând în Evul Mediu "slavă". Un ostaș "fălit" pentru vitejia sa, putea întemeia o nouă moșie "Fălească", urmașii săi puteau purta numele de Fălescu, iar oamenii de acolo erau "Făleștii"